Iconul din Suflet şi Icoana din Suflet

Posted on 19/02/2010. Filed under: Artisti dorohoieni - Iconul din Suflet | Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , , , |


Miercuri, 17 februarie 2010, a avut loc, la City Gallery din cadrul complexului Shopping City Suceava (Carrefour Suceava), vernisarea dublei expoziţii de artă plastică a artiştilor dorohoieni Doiniţa Andronic şi Aurelian Antal. Cele două expoziţii, intitulate „Icoana din Suflet”, respectiv „Iconul din Suflet”, reprezintă o premieră, pentru galeria suceveană, atât prin faptul că expozanţii sunt doi artişti dorohoieni, cât şi datorită faptului că vernisajul a fost realizat tot de doi dorohoieni: Iulian Asimionesei şi Ciprian Voloc. Prezint, în cele ce urmează, câteva secvenţe (singurele de care dispun) înregistrate la faţa locului:

Iulian Asimionesei deschizând vernisajul:

Câteva cuvinte despre „Icoana din Suflet”:

Câteva cuvinte despre „Iconul din Suflet”:

Mesajul Doiniţei Andronic:

Mesajul lui Aurelian Antal:

Scurtă privire de ansamblu asupra expoziţiei:

Iconul din Suflet – minunatele tablouri (pictografie in tehnica AntSol) semnate de Aurelian Antal:

La vernisarea expoziţiei au fost prezenţi apromativ 70 de oameni, mare parte dintre ei dorohoieni, care, în frunte cu primarul Dorohoiului, Dorin Alexandrescu, au venit să admire lucrările şi să felicite artiştii pentru reuşita lor deosebită. Dacă în ceea ce priveşte expoziţia Doiniţei Andronic, „Icoana din Suflet”, avem de-a face cu o premieră, fiind prima expoziţie de o asemenea anvergură, a artistei, în cazul lui Aurelian Antal expoziţia („Iconul din Suflet”) este una a maturităţii creatoare, după cum potrivit a subliniat, în cuvântul său, Iulian Asimionesei (el însuşi artist plastic).

________________________________________________________________________


________________________________________________________________________


INCLUD, ÎN FINAL, GÂNDURILE  ARTISTULUI IULIAN ASIMIONESEI

DESPRE EXPOZIŢIA DE LA CITY GALLERY SUCEAVA:


“ICONUL DIN SUFLET “

expoziţie de pictură şi icoane

AURELIAN ANTAL şi DOINIŢA ANDRONIC


Ideea unui complex de inferioritate a „provinciei” în relaţia cu „centrul” este ori falsă, şi ca atare trebuie părăsită, ori, dacă este adevărată, este cu siguranţă hrănită de o mulţime de prejudecăţi. De fapt, cred cu tărie că se poate face Artă Mare şi cu greutate în orice loc al lumii acesteia. Singura obiecţie care ar putea fi evident adusă acestei perspective, vine din zona oportunităţilor pe care le presupune activitatea unui  artist aflat în „centru” şi nu în provincie.

Oricum am gândi problema, ea este relativă… Oricând poate apărea alt centru de interes, fie el doar şi pentru o scurtă perioadă de timp, în funcţie de polarizarea energiilor la un moment dat sau de ceea ce Universul vrea să reveleze şi să releveze. Un asemenea eveniment am convingerea că s-a petrecut în seara zilei de 17 februarie 2010 la City Gallery din incinta Shopping City Suceava. Parcă pentru a demonstra că nordul ţării nu semnifică, în conştiinţa vremurilor noastre, doar „locul în care se agaţă harta în cui”, destinul ne-a pregătit o întâlnire remarcabilă cu doi artişti dorohoieni. Este vorba de Doiniţa Andronic şi Aurelian Antal, aflaţi într-o firească relaţie artistică de discipol – maestru.

Născută în Vorona Botoşanilor, spaţiu înnobilat de mănăstirea cu acelaşi nume, Doiniţa Andronic pare să nu-şi abandoneze legătura cu locurile natale. Dedicată artei icoanei, deşi are revelaţia propriei vocaţii ceva mai târziu, se redescoperă la îndemnurile maestrului Aurelian Antal. Prin icoana realizată în tehnica vitraliului, artista depăşeşte canoanele erminice, imaginea bizantină devenind astfel mai luminată, reuşind să comunice mult mai subtil mesajul, creştin în general, dar aparţinând, în particular, spiritualităţii nordului moldovenesc. Ea însăşi prezenţă angelică, artista dezvăluie prin intermediul lucrărilor, în ciuda muncii grele şi a efectului toxic al culorilor şi plumbului, bucuria inefabilă a unei permanente întâlniri cu Divinitatea.

Dorohoian prin adopţie, maestrul Aurelian Antal aduce în faţa privitorului, aşa cum el însuşi declara „o expoziţie de maturitate artistică”.  Născut la Topliţa, artistul este cu adevărat o prezenţă spectaculoasă în peisajul artei româneşti contemporane, un fel „de om-orchestră” aşa cum îl definea criticul de artă Valentin Ciucă. Complex în ansamblul personalităţii sale, cu preocupări multiple – ceramică, sculptură, grafică, poezie, aduce în discuţie conceptul renascentist de „Uomo Universale”. Asemuit cu Midas, rege grec blestemat să transforme în aur tot ce atinge, artistul păstrează în demersul său alchimico-artistic doar putinţa de a transforma tot ceea ce atinge cu penelul „în aurul închipuirii”.

Spiritualitatea picturii sale îşi trage seva dintr-un fond structural profund creştin, sinceritatea actului de creaţie având de cele mai multe ori mireasma şi mai ales emoţia spovedaniei.

Alchimia din spatele lucrărilor nu rezidă doar din tehnica originală „ANTSOL” ci şi din efervescenţa spirituală (la propriu) a maestrului care caută permanent formule noi – compoziţionale, cromatice, ideatice. Rezultatul este fără îndoială unul poetic şi ermetic în acelaşi timp, arta sa respirând poezie, iar versul, completare a unui lăuntru bogat, are seva plină de culoare. Gestualismul pictural, vibraţia şi transparenţa tuşelor sunt acordate cu ritmurile unei cosmogonii baroce, ale unui imens spectacol orchestrat după regulile divine ale creaţiei. Teme ca cea a iubirii, genezei, geniului, zborului – teme prin excelenţă antropocentriste, au ca loc de desfăşurare scena întregului Univers.

Culoarea rafinată a picturii aminteşte de glazurile  ceramicii executate de Aurelian Antal în anii petrecuţi în atelierele de creaţie ale fabricii de porţelan şi sticlă din Dorohoi. Există un fascinant şi cuceritor contrast între monumentalitatea compoziţiilor şi delicatele grafisme bruegeliene ce înnobilează suprafeţele.

Izolat în Dorohoiul adoptiv ca într-un „glob de sticlă”, Aurelian Antal, cu o viziune neinfluenţată de nimeni şi nimic, ne dezvăluie de fapt prin arta sa ermetică un autoportret spiritual de o anvergură cosmică.

Întorcându-mă la expoziţia din seara zilei de 17 februarie 2010, am convingerea clară că după ce istoria va cerne în timp mulţimea de întâmplări, de evenimente, şi va păstra lucrurile cu adevărat importante, ecourile acelui vernisaj vor mărturisi despre întâlnirea emoţionantă cu o artă mare.

Iulian Asimionesei, artist plastic


Make a Comment

Lasă un comentariu

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...